O privire din satelit: natural și artificial în România

CORINE Land Cover 2018

Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai

Ochiul din cer

Europa geografică se întinde din Cabo da Roca (Portugalia) în vest la Muntele Ngodyayakha (Rusia) în est, din Cape Nordkinn (Norvegia) în nord la Punta de Tarifa (Spania) în sud. Poveștile acesteia sunt fixate în memoria umanității, poate cele mai detaliate și discutate narațiuni despre spațiu localizat și influența acestuia la nivel planetar. Istoria stă în roci dar și în mii de ani de activitate umană. Iar aceasta din urmă schimbă și spațiul.

Oarecum în centrul geografic și la periferia politică și simbolică a spațiului european se află România. Povestea și istoria acesteia ca parte a Europei are sincope. Într-o celebră hartă culturală a lui Inglehart și Welzel (în fapt o diagramă de dispersie) suntem vecini cu Armenia, Azerbaidjan, Zambia sau Kazahstan. Utilizând un registru simbolic Al. Vlahuță descrie în România pitorească (1901) fluviul: „Dunărea e brâul vrăjit din basme, care-ncingând trupul mândru al acestei fecioare încremenește pe loc brațele vrăjmașe întinse asupra ei.” Descrierea unui proces economic reține că volumul de transport fluvial de mărfuri pe râul Dunărea a fost de 40 milioane de tone în 2014, în special în regiunea Dunării de Jos, unde România a totalizat 17,93 mil. Aceste abordări sunt reprezentări care servesc unui scop și proiectează o imagine. În acest material vom privi de sus, utilitarist, partea de lume unde se află România încercând să utilizăm date din satelit pentru a înscrie spațiul românesc în discursul european.

Culori și distanțe: informații tehnice

Europa este zona de pe glob unde peste 80% din suprafață este utilizată pentru infrastructură, așezări umane și sisteme de producție cum ar fi agricultura și silvicultura. Din această perspectivă este zona care probabil exemplifică cel mai bine antropocenul, acea perioadă geologică propusă pentru a descrie impactul semnificativ al activităților umane asupra ecosistemelor. De aceea, o modalitate prin care să fie înregistrate caracteristicile și schimbările de mediu devine necesară pentru o instituție ca Uniunea Europeană. Obligată să armonizeze și să administreze interese competitive ale statelor membre, aceasta a dezvoltat mai multe soluții și metodologii. Printre acestea, programul CORINE Land Cover (CLC – Corine Coordination of Information on the Environment Land Cover) furnizează încă din anii ‘80 (1990 ca an de referință) informații despre caracteristicile biofizice ale suprafeței Pământului. Acesta utilizează imagini din satelit pentru a înregistra amplasarea, întinderea, structura și natura terenurilor artificiale și naturale din Europa grupate în 44 de clase. Puteți identifica tipurile de clase în imaginile care ilustrează acest material cum ar fi zonele urbane, industriale și comerciale, infrastructura și construcțiile, terenurile arabile, pășunile și livezile, zonele naturale împădurite, cursuri de apă, ghețari, plaje și estuare, printre altele.

CORINE Land Cover utilizează o unitate de mapare minimă (MMU) de 25 hectare pentru fenomene areale și o lățime minimă de 100 m pentru fenomene liniare. CLC este produs de majoritatea țărilor prin interpretarea vizuală a imaginilor prin satelit de înaltă rezoluție. În câteva țări se aplică soluții semi-automate, folosind date naționale, procesarea imaginilor prin satelit, integrarea GIS și generalizarea (Copernicus Programme, 2018). Este o imagine globală foarte detaliată unde reperele naturale se întrepătrund cu zonele unde activitatea umană și-a pus foarte vizibil amprenta.

Finanțat prin intermediul programului Copernicus, CLC produce la nivel european informații detaliate privind caracteristicile acoperirii terenului, cum ar fi impermeabilitatea, pădurile, pajiștile, apa, dar și utilizarea spațiului în zone urbane, industriale sau pentru infrastructură. Demersul este foarte important pentru fundamentarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene, monitorizarea schimbărilor de mediu și evaluarea impactului asupra calității vieții și ecosistemelor. Politicile comunitare de dezvoltare din domeniile mediului, dar și în agricultură, transport, amenajare spațială beneficiază de datele CLC.

Acoperire și utilizare: interpretarea datelor

La nivel european caracteristicile naturale și artificiale alcătuiesc un tablou complex în care pot fi identificate anumite tendințe. Vaste suprafețe de livezi, podgorii și terenuri irigate în sud. Aglomerări urbane în nord, vaste zone împădurite în peninsula Scandinavă și teren arabil în est.

Una dintre utilizările pe care le poate facilita programul CLC este urmărirea evoluției în timp a schimbărilor în utilizarea terenurilor. Structura similară și consistența datelor pot urmări începând cu anii ’90 transformările prin care a trecut continentul european. O zonă de interes particulară pentru România este analizarea modului în care schimbarea sistemului de proprietate după 1989 și predominanța celui privat a generat trecerea de la utilizarea intensivă la cea extensivă a terenurilor agricole și fragmentarea acestora (Popovici, Bălteanu, & Kucsicsa, 2013, p. 206). De asemenea, dinamica reducerii suprafețelor exploatate agricol poate fi analizată prin prisma regenerării naturale a terenurilor.

În imaginile suprapuse de mai sus (le puteți examina individual în secțiunea Hărți a siteului) am selectat în dreapta elementele activităților umane care pot fi identificate pe teritoriul României, cum ar fi spațiile urbane și industriale, infrastructura și terenurile cultivate. În stânga, elementele preponderent naturale: păduri și suprafețe intermediare de arbuști și tufișuri, mlaștini, lacuri și cursuri de apă. Poate fi ușor sesizată continuitatea naturală generată de mari formațiuni geografice, în principal arcul Munților Carpați, Apusenii sau zona Măcin-Razelm-Delta Dunării. În imaginea din stânga spațiul antropomorfizat unde pot fi identificate, printre altele, zona exploatațiilor miniere din Gorj (în imaginea de detaliu de mai jos zona Rovinari), aglomerarea urbană a orașului București și suprafețele arabile extinse din Câmpia Română.

Probabil că una dintre cele mai semnificative fraze dintr-un recent studiu european este: „Cele mai multe scenarii pentru dezvoltarea economică și socială la nivel mondial arată o polarizare teritorială puternică în viitorul apropiat a utilizării terenului în Europa.” (European Environment Agency, 2017, p. 7). Nu mă îndoiesc că una dintre principalele utilizări ale datelor CLC va fi examinarea zonelor unde exploatarea pădurilor s-a făcut în exces, în conjuncție cu Programul Sentinel. O preocupare pentru România ar putea fi și pachetul de măsuri Green Deal propus de Uniunea Europeană prin care se urmărește prezervarea mediului natural. Incapacitatea României de a atinge parametrii asumați prin strategiile agreate la nivel european sunt agravate de capacitatea slabă de pregătire, reacție și negociere instituțională în raport cu provocările regionale și globale actuale. Schimbările climatice, indiferent dacă sunt determinate de acțiunile umane sau nu, reclamă o nouă viziune și noi priorități. Următoarele valuri CLC în România pot consemna tendința spre o rezervație naturală puțin populată și predominanța claselor de utilizare naturală a terenului sau extinderea infrastructurii și spațiilor urbane și industriale.

Bibliografie

Copernicus Programme. (2018). CORINE Land Cover. from https://land.copernicus.eu/pan-european/corine-land-cover
European Environment Agency. (2017). Landscapes in transition. An account of 25 years of land cover change in Europe. Luxembourg: Publications Office of the European Union.
Popovici, Elena Ana, Bălteanu, Dan, & Kucsicsa, Gheorghe. (2013). Assessment of changes in land-use and land-cover pattern in Romania using Corine Land Cover Database. Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 8(4), 195-208.

%d bloggers like this: