Imagini ale județelor României, 2020
La început au fost voievodate și un despotat în Dobrogea. Lumea le-a zis uneori „țări” și, o perioadă, a fost bine. Pe la 1392 domnitorul Mircea cel Bătrân pomenește „ținutul Vâlcii” într-un hrisov ca județ. Avem, așadar, prima atestare documentară. Constituția din 1923 prevedea județul și comuna drept structură administrativ-teritorială de bază, România având la acea dată 74 de județe. A mai venit un vânt rece din est cu regiuni și raioane, a trecut. Județele s-au întors, o parte. În prezent, 41 de județe plus municipiul-capitală București formează teritoriul României. Unele au istorie și prestigiu. Teleorman are istorie.
Județele României sunt structuri administrativ-teritoriale. Semnificația acestora, rolul local și național, capacitatea economică sau politică sunt doar câteva dintre modurile în care pot fi descrise sau analizate. În acest material vom încerca să ilustrăm România într-o imagine compusă din fotografiile județelor. Sursa imaginilor o reprezintă primul rezultat care apare utilizând motorul de căutare Google, utilizând sintagma „județul …” și având selectată opțiunea imagini. Algoritmul utilizat de Google este complex și nu face obiectul acestui material. Să reținem doar că returnează cele mai bune rezultate probabile ale unei căutări și le ierarhizează în funcție de relevanță. Pentru realizarea imaginii compuse am ales prima fotografie afișată în rezultatele căutării, eliminând hârțile, reprezentările grafice, sigle sau steme afișate ca imagini. Căutarea a fost efectuată în luna decembrie 2020. De aceea, este probabil ca imaginile să fie altele pe măsura trecerii timpului.
Discutând despre imagini este util să reținem câteva caracteristici, una dintre cele mai importante fiind sursa acestora. Pentru cvasi-majoritatea imaginilor Wikipedia este originea, concomitent indicator al forței site-ului de diseminare a informațiilor (este, în fond, al cincilea site al internetului ca trafic), dar și al incapacității instituționale de a construi platforme de informații sau alternative de prezentare a județelor. Ne-am fi așteptat ca în anumite județe în care există atracții turistice majore, cum ar fi Tulcea cu Delta Dunării sau Prahova cu Castelul Peleș, să existe o sursă specifică de promovare și, implicit, o altă sursă decât Wikipedia. Acest lucru se întâmplă numai în cazul județului Sibiu.
La nivel de conținut am putea distinge, în primul rând, între forme de relief, construcții sau infrastructură umană și, mai rar, combinația dintre acestea. Câmpia în județele din sud sau podișul colinar în Transilvania sunt formele de relief cele mai frecvente. În Moldova, imaginile a patru din opt județe conțin clădiri culturale. Combinația dintre natură și cultură este reprezentată de porturi, baraje și statuia lui Decebal din județul Mehedinți. De asemenea, singura fotografie istorică este a județului Ilfov cu o imagine a Bucureștiului interbelic.
O singură fotografie, chiar dacă este prima, nu cuprinde toate realitățile din fiecare județ. O imagine mai completă ar putea fi realizată examinând un număr mai mare de fotografii pentru a surprinde profilul fiecărei unități administrative. În imaginea de mai sus, realizată tot pe baza Google cu ajutorul ImageQuilts, puteți vedea primele cincizeci de fotografii asociate cu județul Alba. Putem spune că predomină dimensiunea istorică și arhitectonică, cetatea Alba Carolina fiind cel mai frecvent reprezentată. Probabil în unele județe vor predomina formele de relief, în altele infrastructura umană. Imaginile județelor se combină pentru a forma la rândul lor imaginea țării. Ce fotografie ar fi reprezentativă pentru România?