{"id":936,"date":"2018-07-10T20:20:50","date_gmt":"2018-07-10T17:20:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.sociologic.ro\/?p=936"},"modified":"2019-03-03T21:29:35","modified_gmt":"2019-03-03T19:29:35","slug":"evaluare-infografic-monitor-social-vmg-vs-locuri-de-munca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/evaluare-infografic-monitor-social-vmg-vs-locuri-de-munca\/","title":{"rendered":"Evaluare infografic Monitor Social – vmg vs locuri de munc\u0103"},"content":{"rendered":"

Utilizarea datelor statistice pentru a prezenta evolu\u021bii sociale \u00een mass media este o provocare pentru identificarea acelui echilibru \u00eentre discursul \u0219tiin\u021bific specializat \u0219i limbajul comun, necesar pentru transmiterea adecvat\u0103 a mesajului. Una dintre \u00eencerc\u0103rile institu\u021bionalizate este Monitor Social<\/a>,\u00a0un proiect al Funda\u021biei Friedrich-Ebert-Stiftung care \u201e\u00ee\u0219i propune s\u0103 prezinte realit\u0103\u021bile sociale rom\u00e2ne\u0219ti \u00een cifre \u0219i date pentru a \u00eencuraja dezbaterea public\u0103 informat\u0103<\/em>\u201d (\u201cMonitor Social – Despre,\u201d n.d.)<\/span>. Modalitatea prin care este realizat acest deziderat ia forma unor infografice care combin\u0103 datele statistice cu imaginile pentru a livra o analiz\u0103 sub forma unui mesaj accesibil.<\/p>\n

Unul dintre materialele recente intitulat \u201eBeneficiari de Venit Minim Garantat vs<\/em> LOCURI DE MUNC\u0102\u201d (alegerea literelor mari apar\u021bine autorilor) face obiectul acestui material \u00een care vom analiza maniera de prezentare a datelor \u0219i concluziile pentru a oferi o alternativ\u0103 de realizare a infograficului care utilizeaz\u0103 mai eficient informa\u021biile. Pentru c\u0103 metodologia prin care a fost creat infograficul nu este disponibil\u0103, vom utiliza analizele statistice pe care le consider\u0103m adecvate pentru a sugera modalitatea \u00een care acesta poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u0219i a \u00eent\u0103ri concluziile.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Infografic 1 Imaginea original\u0103 a infograficului \u201eBeneficiari de Venit Minim Garantat vs LOCURI DE MUNC\u0102\u201d. Sursa: Monitor Social<\/p>\n

Probabil o aten\u021bionare pe care este rezonabil s\u0103 o facem \u00eenainte de a porni la drum este aceea a reduc\u021bionismului analizei. Cele dou\u0103 variabile utilizate, locurile de munc\u0103 \u0219i venitul minim garantat, sunt extrase dintr-un univers social complex. Interac\u021biunile dintre factorii economici, juridici, politici sau spirituali reclam\u0103 o abordare nuan\u021bat\u0103 atunci c\u00e2nd lu\u0103m \u00een discu\u021bie cauzalitatea social\u0103. Nu este cazul \u00eens\u0103 s\u0103 complic\u0103m lucrurile \u0219i s\u0103 pretindem c\u0103 avem toate r\u0103spunsurile. Ca s\u0103-l cit\u0103m pe Einstein, imagina\u021bia este mai important\u0103 dec\u00e2t cunoa\u0219terea (Chet, 2016)<\/span>.<\/p>\n

Monitor Social pune la dispozi\u021bie indicatorii cheie<\/a> utiliza\u021bi \u0219i datele<\/a>, (de\u0219i utilizeaz\u0103 defini\u021bia INS referitoare la resursele de munc\u0103, datele referitoare la popula\u021bie nu sunt disponibile sau citate; am utilizat indicatorul \u00a0FOM101A din 2017, vezi (\u201cIndicator FOM101A,\u201d n.d.)<\/span>) \u00a0prima afirma\u021bie stabilind existen\u021ba unei corela\u021bii negative \u00eentre vmg \u0219i locurile de munc\u0103 la nivel de jude\u021b. Calcularea indicelui de corela\u021bie Pearson sus\u021bine aceast\u0103 afirma\u021bie, valoarea de \u2013 0,451 \u0219i existen\u021ba unei valori a semnifica\u021biei statistice mai mici de 0,05 fundament\u00e2nd faptul c\u0103 resursele disponibile de munc\u0103 sunt invers propor\u021bionale cu vmg-ul. Mici inconsisten\u021be \u00eentre date \u0219i imaginea din infografic (\u00een cazul variabilei locuri de munc\u0103 la jude\u021bul Alba valoarea din tabel este 1,37, cea din imagine 1,42, la jude\u021bul Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud 1,42 versus 1,43) nu influen\u021beaz\u0103 semnificativ rezultatele analizelor.<\/p>\n

\"\"
Grafic 1 Scatterplot \u00eentre variabilele vmg \u0219i locuri de munc\u0103<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen scatterplot-ul al\u0103turat putem vedea c\u0103 rela\u021bia nu este liniar\u0103 (am utilizat linia LOWESS pentru a aproxima raportul), de aceea am folosit graficul coordonatelor paralele pentru a vizualiza leg\u0103tura dintre vmg, locurile de munc\u0103 \u0219i popula\u021bia la nivel de jude\u021b. \u00cen cazul variabilei locurilor de munc\u0103 putem observa c\u0103 exist\u0103 un num\u0103r limitat de jude\u021be (Arad, Sibiu \u0219i Prahova) \u0219i Municipiul Bucure\u0219ti care au o ofert\u0103 ridicat\u0103, distribu\u021bia fiind alungit\u0103 la dreapta (devia\u021bia standard 1,15 \u0219i un Skewness pozitiv de 1,96). \u00cen cazul vmg-ului, distribu\u021bia se apropie mai mult de cea normal\u0103, devia\u021bia standard fiind 10,42 iar Skewness-ul pozitiv de 0,68). Este important s\u0103 re\u021binem acest aspect pentru c\u0103 Arad, Prahova, Sibiu \u0219i Bucure\u0219ti sunt identifica\u021bi ca outlieri \u00een cazul variabilei loc de munc\u0103, iar Buz\u0103u, Mehedin\u021bi, Teleorman \u0219i Vaslui \u00een cazul variabilei vmg. \u00cen momentul \u00een care calcul\u0103m \u00eens\u0103 distan\u021ba Mahalanobis pentru a identifica outlierii spa\u021biului multivariat al variabilelor loc de munc\u0103 \u0219i vmg, nu ob\u021binem nici un jude\u021b cu valori aberante.<\/p>\n

Dac\u0103 infograficul celor de la Monitor Social s-ar fi oprit aici nu ar fi existat acest material. Datele sunt \u00eens\u0103 localizate la nivel de jude\u021b \u0219i pozi\u021bion\u0103rile regionale joac\u0103 un rol important \u00een interpretarea informa\u021biilor \u0219i, adeseori, \u00een stereotipizarea acestora. Astfel, Monitor Social alege s\u0103 nominalizeze trei jude\u021be Arad, Prahova \u0219i Sibiu, \u00eempreun\u0103 cu Municipiul Bucure\u0219ti, pentru a sus\u021bine existen\u021ba unor \u201erelativ pu\u021bine familii beneficiare ale vmg<\/em>\u201d, combinat\u0103 cu o \u201eofert\u0103 de locuri de munc\u0103<\/em> (\u2026) bogat\u0103 numeric<\/em>\u201d, demarc\u00e2ndu-le cu culoare verde. \u00cen sens invers, jude\u021bele Teleorman, Buz\u0103u, Vaslui \u0219i Mehedin\u021bi sunt nominalizate prin culoarea ro\u0219ie, selec\u021bia acestora fiind explicat\u0103 prin \u201erelativ multe familii beneficiare ale vmg<\/em>\u201d \u0219i \u201eofert\u0103 de munc\u0103 <\/em>(\u2026) relativ redus\u0103<\/em>\u201d. Ob\u021binem aceste date dac\u0103 folosim clusterele ierarhice sau devia\u021bia standard pentru fiecare variabil\u0103. Cu alte cuvinte, este utilizat\u0103 codificarea prin culori pentru a stabili \u201epremian\u021bi\u201d \u0219i \u201epierz\u0103tori\u201d, pe aceea\u0219i logic\u0103 a \u00eenvinov\u0103\u021birii beneficiarilor de asisten\u021b\u0103 social\u0103.\u00a0 Dinamica vmg-loc de munc\u0103 \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 este puternic influen\u021bat\u0103 de percep\u021bia negativ\u0103 a beneficiarilor, una dintre evolu\u021biile prin care este propus\u0103 modificarea Legii 416\/2001 prev\u0103z\u00e2nd c\u0103 refuzarea unui loc de munc\u0103 atrage \u00eencetarea dreptului la ajutor social (vezi PL-x nr. 192\/2018 ( ALDE, 2016)<\/span>, aflat la momentul scrierii acestui material \u00een faza de promulgare).<\/p>\n

\"\"
Grafic 2 Coordonate paralele \u00eentre variabilele vmg, loc de munc\u0103 \u0219i popula\u021bie (valori standardizate)<\/figcaption><\/figure>\n

Consider\u0103m c\u0103 modalitatea de vizualizare a informa\u021biilor este insuficient fundamentat\u0103 prin analiza oferit\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd \u021bine cont doar de valorile pe scala individual\u0103 a fiec\u0103rei variabile. \u00cen al doilea r\u00e2nd, este arbitrar\u0103, livr\u00e2nd un mesaj care nu este rezultatul datelor specifice. Dac\u0103 utiliz\u0103m m\u0103rimea valorilor pe fiecare scal\u0103, de exemplu cea mai mic\u0103 rat\u0103 a gospod\u0103riilor beneficiare de vmg, avem jude\u021bele Cluj-Napoca, Ilfov, Timi\u0219 \u0219i Municipiul Bucure\u0219ti. \u00cen cazul unei ofertei de munc\u0103 numeric slab\u0103, avem jude\u021bele Bac\u0103u, Boto\u0219ani, Giurgiu \u0219i Mehedin\u021bi. A\u0219adar, o hart\u0103 diferit\u0103 a jude\u021belor unde corela\u021bia negativ\u0103 se p\u0103streaz\u0103 local. \u00cen al treilea r\u00e2nd, poate cel mai important, este faptul c\u0103 Monitor Social alege s\u0103 nu utilizeze o alt\u0103 informa\u021bie relevant\u0103, cea a spa\u021bialit\u0103\u021bii geografice. Utiliz\u00e2nd o hart\u0103 unde jude\u021bele sunt unit\u0103\u021bi administrative ale unei realit\u0103\u021bi geografice, nu doar nume, este important s\u0103 utiliz\u0103m analize care includ pozi\u021bionarea, num\u0103rul de vecini sau contiguitatea.<\/p>\n

Conturarea din punct de vedere vizual a informa\u021biilor poate urma dou\u0103 strategii principale. Cea a select\u0103rii jude\u021belor care se abat de la medie \u0219i constituie un profil unic al interac\u021biunii dintre variabile (strategia aleas\u0103 par\u021bial de Monitorul Social pentru realizarea infograficului) sau \u00eencercarea de a grupa jude\u021bele \u00een \u00eencercarea de a oferi o explica\u021bie care poate dep\u0103\u0219i grani\u021bele acestora, c\u0103ut\u00e2nd punctele comune. Am ales s\u0103 utiliz\u0103m interac\u021biunea dintre variabile combinat\u0103 cu localizarea geografic\u0103, m\u0103sura asocia\u021biei spa\u021biale bivariate local Moran I captur\u00e2nd tiparele comune spa\u021biale prin calibrarea covaria\u021biei numerice (asocia\u021biei punct-cu-punct, \u00een cazul nostru particular jude\u021bele) \u0219i clusterele spa\u021biale (asocia\u021bia spa\u021bial\u0103)\u00a0(Lee, 2001)<\/span>. A\u0219adar, aceast\u0103 tehnic\u0103 statistic\u0103 ne va indica autocorela\u021bia spa\u021bial\u0103 dintre locurile de munc\u0103 \u0219i vmg, indic\u00e2nd jude\u021bele unde valorile sunt semnificative statistic. Ob\u021binem \u00een acest fel o hart\u0103 a jude\u021belor unde resursele de munc\u0103 disponibile din jude\u021bele Arad, Timi\u0219 \u0219i Municipiul Bucure\u0219ti sunt mai mari comparativ cu jude\u021bele \u00eenvecinate, \u00een timp ce \u00een jude\u021bele Gala\u021bi, Olt \u0219i Vrancea putem remarca o precaritate a acestora. Jude\u021bul Alba este excep\u021bia unde constat\u0103m o autocorela\u021bie spa\u021bial\u0103 pozitiv\u0103, put\u00e2nd observa faptul c\u0103 exist\u0103 un num\u0103r mare de gospod\u0103rii beneficiare de vmg concomitent cu o ofert\u0103 de munc\u0103 ridicat\u0103.<\/p>\n

\"Harta
Harta 1 Asocia\u021bia spa\u021bial\u0103 bivariat\u0103 Moran I dintre variabilele vmg \u0219i loc de munc\u0103<\/figcaption><\/figure>\n

A\u0219adar, selec\u021bia jude\u021belor din setul de date disponibile se suprapune par\u021bial cu infograficul realizat de Monitor Social. Re\u021binem c\u0103 analiza este local\u0103, prin urmare ne indic\u0103 o problem\u0103 la nivel de jude\u021b. O explica\u021bie mai complet\u0103 pentru aceste date putem ob\u021bine doar dac\u0103 introducem informa\u021bii noi sau dac\u0103 fragment\u0103m unitatea de analiz\u0103 de la jude\u021b la unit\u0103\u021bi administrative mai mici. Pentru a extinde analiza utiliz\u00e2nd doar variabilele vmg \u0219i locuri de munc\u0103 este necesar s\u0103 vedem dac\u0103 exist\u0103 o grupare semnificativ\u0103 a datelor la nivel regional. Am ales pentru \u00eenceput analiza clusterelor ierarhice (vezi imaginea de mai jos). Aceasta \u00eemparte jude\u021bele \u00een grupuri omogene prin m\u0103surare similarit\u0103\u021bii (sau a diferen\u021belor), informa\u021biile despre clustere fiind utilizate pentru generarea de ipoteze. Remarc\u0103m imediat excentricitatea Municipiului Bucure\u0219ti (cu bleu pe hart\u0103), dar \u0219i jude\u021bele Arad, Prahova \u0219i Sibiu unde \u0219tim c\u0103 exist\u0103 ofert\u0103 de munc\u0103 ridicat\u0103 \u0219i pu\u021bine gospod\u0103rii beneficiare de vmg. Elementele regionale pe care le putem constata sunt concentrarea \u00een sudul Moldovei \u0219i sud-vestul Munteniei a unor jude\u021be unde num\u0103rul mare de gospod\u0103rii beneficiare de vmg se combin\u0103 cu precaritatea locurilor de munc\u0103 disponibile. Pentru realizarea final\u0103 a infograficului am ales analiza de componente principale deoarece, similar cu analiza clusterelor ierarhice, captureaz\u0103 varian\u021ba total\u0103 a datelor \u00een c\u00e2teva dimensiuni.<\/p>\n

\"Harta
Harta 2 Clustere ierarhice \u00eentre variabilele vmg \u0219i loc de munc\u0103<\/figcaption><\/figure>\n
\"Grafic
Grafic 3 Scatterplot \u00eentre variabilele vmg \u0219i urbanizare<\/figcaption><\/figure>\n

Concluzia c\u0103 \u201eoferta limitat\u0103 de locuri de munc\u0103 duce la \u00eenmul\u021birea situa\u021biilor care fac necesar\u0103 asisten\u021ba familiilor de c\u0103tre stat<\/em>\u201d intr\u0103 \u00een sfera plauzibilit\u0103\u021bii. Afirma\u021bia referitoare la refuzarea locurilor de munc\u0103 nu are \u00eens\u0103 nici un fundament, variabilele analizate nu examineaz\u0103 comportamentul de acest tip. A\u0219a cum am spus la \u00eenceputul acestui material, c\u00e2mpul social este complex \u0219i am putea face mai multe inferen\u021be, cum ar fi gradul de urbanizare, rata migra\u021biei, nivelul educa\u021bional etc. Pentru exemplificare, \u00een graficul din st\u00e2nga, scatterplot-ul dintre vmg \u0219i urbanizare la nivel de jude\u021b indic\u0103 o corela\u021bie negativ\u0103, semnificativ\u0103 statistic, \u00eentre variabile.<\/p>\n

\u00cen imaginea de mai jos\u00a0pute\u021bi vedea propunerea pe care o facem pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea infograficului de la Monitor Social. Pe scurt despre metodologie: am utilizat analiza de componente principale deoarece analizele spa\u021biale sugereaz\u0103 c\u0103 rela\u021bia dintre vmg \u0219i locurile de munc\u0103 este influen\u021bat\u0103 decisiv \u0219i de alte variabile; devia\u021bia standard ne furnizeaz\u0103 cinci dimensiuni. Analiza rezultatelor ne indic\u0103 o concentrare a unui num\u0103r relativ mare de gospod\u0103rii beneficiare de vmg \u00een jude\u021bele din sudul Moldovei, Mehedin\u021bi \u0219i Teleorman, pe fondul precarit\u0103\u021bii locurilor de munc\u0103 disponibile. Dezvolt\u0103rile ulterioare vor trebui s\u0103 identifice sensul corela\u021biei \u0219i s\u0103 precizeze ce alte variabile influen\u021beaz\u0103 aceast\u0103 rela\u021bie.<\/p>\n

\"Propunere<\/a>
Propunere alternativ\u0103 infografic sociologic.ro<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen acest text nu am g\u0103sit acel echilibru dintre discursul specializat \u0219i accesibilitatea mesajului de care aminteam la \u00eenceput, deoarece am dorit s\u0103 punem accent pe metodologie. \u00cen final, infograficul pe care-l propunem p\u0103streaz\u0103 defini\u021biile, datele \u0219i concluziile pe care le consider\u0103m corecte \u0219i relevante. Nu am schimbat radical design-ul acestuia \u0219i nu am ad\u0103ugat informa\u021bii noi pentru a nu altera sensul ini\u021bial, inten\u021bia nu este de a crea unul original, ci mai informativ. Sper\u0103m ca cititorii \u0219i autorii ini\u021biali ai infograficului s\u0103 g\u0103seasc\u0103 acest demers util.<\/p>\n\n

Bibliografie<\/h4>\n
\n
\n
\n
ALDE, . Proiect de Lege pentru modficarea \u015fi completarea Legii nr.416\/2001 privind venitul minim garantat, Pub. L. No. 192\/10.04.2018 (2016). Camera Deputa\u021bilor.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Chet, . (2016, October 18). Imagination and knowledge. Retrieved July 10, 2018, from http:\/\/www.sciencemusings.com\/blog\/2006\/10\/imagination-and-knowledge.html<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Indicator FOM101A. (n.d.). Retrieved July 5, 2018, from http:\/\/statistici.insse.ro\/shop\/<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Lee, S.-I. (2001). Developing a bivariate spatial association measure: An integration of Pearson\u2019s r and Moran\u2019s I. Journal of Geographical Systems<\/i>, 3<\/i>(4), 369\u2013385.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Monitor Social – Despre. (n.d.). Retrieved July 3, 2018, from https:\/\/monitorsocial.ro\/despre\/<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Utilizarea datelor statistice pentru a prezenta evolu\u021bii sociale \u00een mass media este o provocare pentru identificarea acelui echilibru \u00eentre discursul<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":946,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"enabled":false},"version":2}},"categories":[121,15,16],"tags":[194,195,158,196],"class_list":["post-936","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-infografic","category-vizual","tag-infografic","tag-monitor-social","tag-munca","tag-vmg"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.sociologic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/map-vmg-munca-cluster-ms-2018.png?fit=1382%2C755&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9mlEp-f6","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/936","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=936"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/936\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/946"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=936"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=936"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=936"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}