{"id":93,"date":"2013-04-05T18:31:47","date_gmt":"2013-04-05T18:31:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.sociologic.ro\/fluxuri-de-migratie-si-invazia-ro-manda\/"},"modified":"2017-09-13T22:40:52","modified_gmt":"2017-09-13T19:40:52","slug":"fluxuri-de-migratie-si-invazia-ro-manda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/fluxuri-de-migratie-si-invazia-ro-manda\/","title":{"rendered":"Fluxuri de migra\u021bie \u0219i invazia ro&#8217;mand\u0103"},"content":{"rendered":"<div><\/div>\n<div style=\"display: none;\"><img data-recalc-dims=\"1\" loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-91\" style=\"margin: 5px;\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.sociologic.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/04\/migratie_flux.jpg?resize=660%2C469\" alt=\"migratie flux\" width=\"660\" height=\"469\" \/><\/div>\n<p><span class=\"dropcap\">P<\/span>ercep\u021bia fenomenului migra\u021bionist \u00een Rom\u00e2nia este influen\u021bat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de incapacitatea colectiv\u0103 de a sus\u021bine planuri pe termen lung. Nu este simplu s\u0103 treci de la planificarea centralizat\u0103 \u00een cincinale sus\u021binute de ideologia imanent\u0103 a salv\u0103rii clasei muncitoare, la externalizarea deciziei \u0219i micro prognozele, uneori contradictorii, ale actorilor economiei de pia\u021b\u0103. \u00cen acest fel, trat\u0103m confuz realitatea, iar migran\u021bii sunt miza politicienilor, fie compatrio\u021bi care muncesc pentru un viitor mai bun pentru familia lor, fie cet\u0103\u021beni dubio\u0219i care trebuie s\u0103 fac\u0103 dovada c\u0103 au fost, sunt \u0219i vor fi rom\u00e2ni pentru a vota. Imaginea migran\u021bilor rom\u00e2ni are, \u00een schimb, o not\u0103 dominant negativ\u0103 \u00een \u021b\u0103rile de destina\u021bie, iar ultima marot\u0103 este invadarea Insulelor Britanice de c\u0103tre hoardele de n\u0103v\u0103litori rom\u00e2ni \u0219i bulgari. S-ar spune c\u0103 invazia normand\u0103 din 1066 este pe cale s\u0103 se repete&#8230;<\/p>\n<p>\u00cen acest context a avut loc \u00een luna februarie 2013 un eveniment care \u00eencearc\u0103 s\u0103 abordeze migra\u021bia utiliz\u00e2nd argumente bazate pe analize sociale \u0219i economice, conferin\u021ba <em>Six years of labour market restriction in European Union, Balkan Fellowship for Journalistic Excellence<\/em>. \u00cen cadrul acesteia prof. <a title=\"Dumitru Sandu\" href=\"https:\/\/sites.google.com\/site\/dumitrusandu\/\">Dumitru Sandu<\/a> a \u021binut <a title=\"Prezentare DS\" href=\"http:\/\/www.sociologic.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/04\/dsandu_migratie_estvest.pdf\">prezentarea<\/a>\u00a0<em>Romanians in the context of the migration system from the New to the Old European Union member states<\/em>, \u00een \u00eencercarea de a ad\u0103uga o perspectiv\u0103 comparativ\u0103 \u0219i a identifica un set de condi\u021bionalit\u0103\u021bi care pot prefigura evolu\u021bia migra\u021biei pe termen scurt.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">{fusionchart id=&#8221;3&#8243; Prof. Sandu, Migra\u021bie Rom\u00e2nia, 2013}<\/p>\n<p>Abord\u00e2nd evolu\u021bia sistemului de migra\u021bie rom\u00e2nesc, prof. Sandu lanseaz\u0103 c\u00e2teva ipoteze despre structurarea sistemelor de migra\u021bie: centralitatea Germaniei, conectarea Rom\u00e2niei la migra\u021bia intracomunitar\u0103 european\u0103 \u0219i preferin\u021ba pentru Italia \u0219i Spania, emigra\u021bia pe axa sud-nord, nu doar pe cea est-vest. C\u00e2t despre invazia ro&#8217;mand\u0103 a insulelor britanice, se argumenteaz\u0103 c\u0103 Germania va fi, probabil, preferat\u0103 de migran\u021bii rom\u00e2ni.<\/p>\n<blockquote><p>Este probabil ca restructurarea sistemului de migra\u021bie rom\u00e2nesc generat de criz\u0103 va \u00eendrepta un num\u0103r mai mare de migran\u021bi spre Germania, nu spre Marea Britanie.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>Dumitru Sandu<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Prof. Sandu nume\u0219te \u201e<em>mai degrab\u0103 nea\u0219teptat\u0103<\/em>\u201d preferin\u021ba migran\u021bilor polonezi pentru Marea Britanie, \u00een detrimentul Germaniei. \u00cen opinia mea, explica\u021bia sistemului de migra\u021bie polonez dup\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103 se bazeaz\u0103 pe rela\u021biile institu\u021bionale \u0219i personale dintre Marea Britanie \u0219i Polonia stabilite \u00een timpul celui de-al II-lea r\u0103zboi mondial. <a title=\"Fighter Squadron303 Ko\u015bciuszko\" href=\"http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/No._303_Polish_Fighter_Squadron\">Fighter Squadron303 Ko\u015bciuszko<\/a> alc\u0103tuit din pilo\u021bi polonezi a fost, \u00een timpul B\u0103t\u0103liei Angliei, escadronul RAF cu cea mai mare rat\u0103 de avioane inamice dobor\u00e2te. \u00cen <a title=\"B\u0103t\u0103lia de la Monte Cassino\" href=\"http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Battle_of_Monte_Cassino\">B\u0103t\u0103lia de la Monte Cassino<\/a>, o patrul\u0103 din Regimentul 12 Podolian de Ulani a ridicat steagul polonez pe muntele unde s-a dat una din cele mai feroce lupte din WWII. Dup\u0103 ce majoritatea polonezilor au r\u0103mas \u00een Anglia la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, veteranii \u0219i guvernul \u00een exil au trebuit s\u0103 a\u0219tepte 45 de ani pentru ca anularea efectelor \u00een\u021belegerii de la Yalta s\u0103 le permit\u0103 vizitarea p\u0103m\u00e2ntului natal sau re\u00eentregirea familiei.<\/p>\n<p>Cartierul chinezesc, ziua Sf\u00e2ntului Patrick sau pizza sunt simboluri interna\u021bionale ale unor diaspore care nu \u0219i-au pierdut identitatea. Lipsa orizontului politicilor statului rom\u00e2n \u00een abordarea a ceea ce devine o component\u0103 semnificativ\u0103 a popula\u021biei Rom\u00e2niei care tr\u0103ie\u0219te \u00een afara grani\u021belor geografice face ca atitudinea \u00een \u021b\u0103rile de destina\u021bie s\u0103 fie diferit\u0103, dar predominant negativ\u0103. Astfel, de la segmentarea pie\u021bei muncii la returnarea expeditorului, rom\u00e2nii devin simboluri ale h\u0103rniciei, ho\u021biei, prostitu\u021biei, excelen\u021bei, integr\u0103rii sau leneviei. \u00cen acest context, abord\u0103rile care caut\u0103 s\u0103 explice fenomenul \u0219i s\u0103 reduc\u0103 zgomotul de fond sunt pu\u021bine, reflec\u021bia asupra cauzelor \u0219i consecin\u021belor deficitar\u0103, emo\u021bia prevaleaz\u0103, iar ra\u021biunea&#8230; emigreaz\u0103.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Percep\u021bia fenomenului migra\u021bionist \u00een Rom\u00e2nia este influen\u021bat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de incapacitatea colectiv\u0103 de a sus\u021bine planuri pe termen lung.<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":466,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"enabled":false},"version":2}},"categories":[121,5,4],"tags":[115,114],"class_list":["post-93","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-grafic","category-stiri","tag-dumitru-sandu","tag-migratie"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/www.sociologic.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/04\/migratia_romanda.png?fit=800%2C445&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9mlEp-1v","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/93","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=93"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/93\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/466"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=93"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=93"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.sociologic.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=93"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}